Boala cronică de rinichi (BCR)
Medic responsabil de conținut: Dr. Fășie Dragoș, medic primar nefrologie, cu competență în ecografie generală, NOVOMED CLINIC ConstanțaActualizat: 27 octombrie 2026 · 7 min de citit
Ce este boala cronică de rinichi și de ce o numim „boală tăcută”?
Boala cronică de rinichi înseamnă afectarea rinichilor sau scăderea funcției renale care durează mai mult de 3 luni; de multe ori se agravează lent, în luni sau ani. În stadiile incipiente, analizele pot arăta modificări minime, însă pe termen lung, pierderea treptată a nefronilor duce la scăderea capacității de filtrare a sângelui. Când funcția renală ajunge într-un punct critic, pacientul poate avea nevoie de dializă sau transplant. Gravitatea bolii este evaluată pe baza ratei de filtrare glomerulară (eGFR) și a cantității de albumină pierdută în urină, două repere esențiale în stadializarea ei.
Cuprins (5 secțiuni)
Conform datelor recente, la nivel mondial:
- Aproape 800 de milioane de adulți trăiesc cu BCR, iar numărul s-a dublat față de 1990.
- BCR a ajuns în top 10 cauze de deces la nivel global, responsabilă de circa 1,5 milioane de decese anual.
- În România, datele arată o prevalență estimată de până la 10% în populația adultă, majoritatea nediagnosticată.
Boala cronică de rinichi : de ce se declanșează?
Principalii factori de risc
În marea majoritate a cazurilor, BCR nu apare „din senin”. Există câteva cauze și factori de risc principali, bine documentați:
a) Diabetul zaharat
Este cea mai frecventă cauză de BCR la nivel mondial. Glicemia crescută deteriorează, în timp, vasele de sânge și structurile fine (glomerulii) din rinichi. Fără control glicemic riguros, riscul de BCR crește considerabil.
b) Hipertensiunea arterială (tensiunea mare)
Tensiunea crescută „lovește” direct vasele de sânge ale rinichilor, ducând la îngustare și sclerozare progresivă. Hipertensiunea este și cauză, și consecință a bolii renale – formând un cerc vicios cardiorenal.
c) Obezitatea și sindromul metabolic
Excesul ponderal, în special „burta” (obezitatea abdominală), se asociază cu insulinorezistență, inflamație cronică, hipertensiune și dislipidemie – toate cresc riscul de BCR. Noile analize globale arată că factorii metabolici (diabet, hipertensiune, obezitate) sunt principalii factori ale apariției BCR.
d) Alte cauze importante
- Boli glomerulare (glomerulonefrite autoimune sau post infecțioase)
- Boala polichistică renală (ereditară)
- Abuzul de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și alte medicamente nefrotoxice
- Expunerea la toxine, metale grele, unele infecții cronice
Multe cazuri ar putea fi prevenite sau întârziate dacă acești factori ar fi controlați mai devreme.
Boala cronică de rinichi : cum poate fi depistată din timp?
Screening la pacienții cu risc
Vestea bună este că BCR se poate depista simplu, prin teste de rutină, mult înainte să apară simptomele. Ghidurile internaționale (KDIGO, asociațiile de diabet și cardiologie) recomandă screening țintit la persoanele cu risc crescut.
Cine ar trebui testat periodic?
- Persoane cu diabet zaharat (tip 1 sau 2)
- Pacienți cu hipertensiune arterială
- Persoane cu obezitate sau sindrom metabolic
- Vârstnici (peste 50–60 de ani)
- Persoane cu istoric familial de boală renală
- Pacienți cu boli cardiovasculare (infarct, insuficiență cardiacă, AVC)
Ce analize sunt importante?
- Creatinina serică și calculul eGFR (rata de filtrare glomerulară estimată) – arată cât de bine filtrează rinichii.
- Examen de urină cu evaluarea proteinelor/albuminei în urină – apariția proteinelor în urină este un semn precoce de afectare renală.
- Eventual, ecografie renală pentru evaluarea structurii rinichilor.
Stadializarea BCR
Boala cronică de rinichi înseamnă modificări ale structurii sau funcției rinichilor care durează cel puțin 3 luni. Stadiul se stabilește după două rezultate: rata de filtrare glomerulară estimată (RFG, categoriile G1-G5) și albuminuria (A1-A3), conform ghidului KDIGO 2024.
| Categorie | RFG (ml/min/1,73 m²) | Ce înseamnă |
|---|---|---|
| G1 | 90 sau peste | normal sau crescut |
| G2 | 60-89 | ușor scăzut |
| G3a | 45-59 | ușor până la moderat scăzut |
| G3b | 30-44 | moderat până la sever scăzut |
| G4 | 15-29 | sever scăzut |
| G5 | sub 15 | insuficiență renală |
| Categorie | Raport albumină/creatinină | Ce înseamnă |
|---|---|---|
| A1 | sub 30 mg/g (sub 3 mg/mmol) | normală sau ușor crescută |
| A2 | 30-300 mg/g (3-30 mg/mmol) | moderat crescută |
| A3 | peste 300 mg/g (peste 30 mg/mmol) | sever crescută |
În categoriile G1 și G2 vorbim de boală cronică de rinichi doar dacă există și alte semne de afectare renală, de exemplu albuminurie sau modificări la ecografie.
Stadiul 3a și 3b: ce înseamnă și ce urmează
G3a (RFG 45-59) și G3b (RFG 30-44) arată o filtrare scăzută moderat. Un singur rezultat nu ajunge pentru diagnostic: analiza se repetă, iar boala se confirmă dacă modificarea durează cel puțin 3 luni. O diferență de peste 20% între două valori ale RFG depășește variația obișnuită și se evaluează. În boala cronică de rinichi, RFG și albuminuria se verifică cel puțin o dată pe an și mai des dacă riscul de evoluție este mare. Riscul depinde de ambele rezultate: același stadiu G3a are alt risc cu albuminurie A1 decât cu A3, motiv pentru care raportul albumină/creatinină se face împreună cu creatinina.
Surse pentru tabele: KDIGO 2024, rezumat executiv (Kidney International, 2024); McMaster Textbook of Internal Medicine, categoriile RFG; BMC Nephrology 2024, categoriile de albuminurie.
Această stadializare ajută medicul să aprecieze riscul și să aleagă intensitatea tratamentului și a monitorizării.
Boala cronică de rinichi : cum poate fi încetinită sau evitată evoluția ?
Nu toate cazurile de BCR pot fi prevenite (de exemplu, cele genetice), dar majoritatea pot fi întârziate semnificativ printr-o combinație de stil de viață sănătos și tratament corect.
a) Controlul optim al diabetului și tensiunii
- Ținte de HbA1c adaptate vârstei și comorbidităților, pentru a evita „vârfurile” de glicemie.
- Menținerea tensiunii arteriale sub 130/80 mmHg la pacienții cu diabet și BCR, așa cum recomandă ghidurile moderne.
- Utilizarea medicamentelor cu efect cardio- și nefroprotector (de ex. inhibitori SGLT2, blocanți ai sistemului renină-angiotensină), la indicația medicului specialist.
b) Controlul greutății și al stilului de viață
Scăderea ponderală treptată este esențială pentru pacienții cu obezitate, iar chiar și o reducere de 5–10% din greutatea corporală poate aduce beneficii semnificative pentru sănătatea rinichilor. O alimentație echilibrată rămâne un pilon central al prevenției, ceea ce înseamnă reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi saturate, menținerea unui aport adecvat de proteine — fără excese, mai ales în stadiile avansate de boală — și includerea constantă a legumelor, fructelor și alimentelor integrale în dietă. La acestea se adaugă activitatea fizică regulată, adaptată vârstei și stării de sănătate, cum ar fi cel puțin 30 de minute de mers alert în majoritatea zilelor săptămânii, o rutină care susține în mod direct funcția renală și sănătatea metabolică.
c) Evitarea nefrotoxinelor
- Limitarea folosirii pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac etc.), mai ales la vârstnici, la cei cu BCR, diabet sau insuficiență cardiacă.
- Prudență cu suplimentele „naturale” fără studii clare, ce pot conține substanțe toxice pentru rinichi.
- Informarea medicului despre toate medicamentele și suplimentele utilizate.
d) Monitorizare regulată
Pacienții cu risc sau cu BCR cunoscut ar trebui să aibă controale periodice la medicul de familie, diabetolog, cardiolog și, ideal, la nefrolog (când este nevoie de consult nefrologic), în funcție de stadiu. Scopul este:
- ajustarea tratamentului;
- depistarea precoce a complicațiilor (anemie, tulburări mineralo-osoase, retenție de lichide);
- planificarea din timp a dializei sau a transplantului, dacă devine necesar.
Managementul pe termen lung
În BCR, vorbim mai puțin de „remedii rapide” și mai mult de strategie pe termen lung, personalizată pentru fiecare pacient.
a) Tratament medicamentos țintit
- Medicamente pentru tensiune arterială, preferabil blocanți ai sistemului renină-angiotensină (IECA, BRA) când sunt tolerați;
- Medicamente moderne cu efect nefroprotector: inhibitorii SGLT2, la mulți pacienți cu BCR, cu sau fără diabet, iar în diabetul de tip 2 și unii agoniști ai receptorilor GLP-1, conform indicațiilor ghidurilor;
- Tratament pentru anemie, tulburări de calciu/fosfor, acidoză metabolică, după caz.
b) Intervenții nutriționale profesioniste
O dietă pentru un pacient cu BCR nu se rezumă la „nu mai mănânc sare”. Nevoile variază în funcție de stadiu, potasiu, fosfor, prezența diabetului. De aceea, colaborarea cu un medic nefrolog și un nutriționist cu experiență în BCR este esențială. Reperele practice, pe stadii (sare, proteine, potasiu, fosfor), sunt explicate în articolul despre dieta în boala cronică de rinichi.
c) Dializa – când rinichiul nu mai poate face față
În stadiul 5 (G5), când eGFR scade sub ~15 ml/min/1,73 m² și apar simptome de uremie, este nevoie de tratament de substituție:
- Hemodializă (de obicei în centru specializat, de 3 ori pe săptămână);
- Dializă peritoneală (poate fi efectuată la domiciliu, pentru pacienții potriviți);
Dializa nu „vindecă” rinichiul, dar preia o parte din funcția lui și prelungește viața.
d) Transplantul renal – soluția optimă, când este posibil
Transplantul de rinichi, de la donator viu sau decedat, este în prezent soluția care oferă cea mai bună calitate a vieții și supraviețuirea pe termen lung, comparativ cu dializa.
Nu toți pacienții sunt eligibili, însă pentru cei care sunt, discuția despre transplant trebuie începută din timp, nu în grabă, în momentul decompensării.
Dacă aveți diabet, tensiune mare sau istoric familial de boală renală, discutați cu medicul despre analize de screening pentru rinichi. Nu așteptați apariția simptomelor – în BCR, de multe ori, atunci este deja târziu.
Surse de referință (articole și ghiduri)
- KDIGO 2024 Clinical Practice Guideline for the Evaluation and Management of Chronic Kidney Disease. Kidney International, 2024 – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38490803/
- Cockwell P, Fisher L-A. The global burden of chronic kidney disease. Lancet, 2020 – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32061314/
- Global burden of chronic kidney disease and risk factors. Frontiers in Public Health, 2025 – https://www.frontiersin.org/journals/public-health/articles/10.3389/fpubh.2025.1542329/
- Chronic Kidney Disease and Risk Management. Standards of Care in Diabetes, Diabetes Care, 2025 – https://diabetesjournals.org/care/article/48/Supplement_1/S239/157554/11-Chronic-Kidney-Disease-and-Risk-Management/
- Boala cronică de rinichi – o epidemie tăcută între bolile cardio-renale-metabolice. Boehringer Ingelheim România – https://www.boehringer-ingelheim.com/ro/medicina-umana/boli-renale/boala-cronica-de-rinichi-o-epidemie-tacuta-intre-bolile-cardio-renale-metabolice
- Ziua Mondială a Rinichiului – Boala cronică de rinichi este a opta cauză de deces la nivel mondial. formaremedicala.ro – https://www.formaremedicala.ro/ziua-mondiala-a-rinichiului-boala-de-rinichi-este-a-opta-cauza-de-deces-la-nivel-mondial/
Despre autorDr. Fășie Dragoș, medic primar nefrologie, cu competență în ecografie generală, consultă la NOVOMED CLINIC Constanța (cu programare). Vezi profilul medicului.
