Sânge în urină (hematurie): cauze, când e urgență și ce investigații urmează

Răspuns pe scurt: sângele în urină (hematuria) nu este o boală, ci un semn care trebuie evaluat, chiar dacă a apărut o singură dată și a dispărut. Cel mai des este produs de o infecție urinară, de pietrele la rinichi sau, la bărbați, de prostata mărită. Mai rar, vine de la o boală a filtrelor rinichiului sau de la o tumoră a aparatului urinar, motiv pentru care sângele vizibil în urină, fără o cauză clară, se investighează. Primul pas este un sumar de urină cu examen la microscop, apoi, în funcție de rezultat și de riscul fiecărui pacient, ecografie, analize de sânge și consult urologic sau nefrologic.

Medicii vorbesc despre două situații:

• Hematurie vizibilă (macroscopică): urina are culoare roz, roșie sau maro, iar sângele se vede cu ochiul liber.
• Hematurie microscopică: urina arată normal, dar la analiză apar hematii (globule roșii). Ghidul Asociației Americane de Urologie (AUA/SUFU, actualizat în 2025) o definește ca prezența a cel puțin 3 hematii pe câmp microscopic, la examenul urinei la microscop.

Testul rapid cu bandeletă („stick-ul” din sumarul de urină) nu este suficient pentru diagnostic: orice rezultat pozitiv, chiar și „urme”, se confirmă prin examen microscopic, pe o probă recoltată corect, din jetul mijlociu. Dacă proba pare contaminată, analiza se repetă.

Înainte de a trage concluzii, merită verificate câteva cauze care colorează urina fără să existe sânge sau în care sângele nu vine din aparatul urinar:

• alimente: sfecla roșie, murele sau unii coloranți alimentari pot colora urina în roz sau roșu;
• medicamente: unele medicamente colorează urina în roșu sau maro; spuneți medicului ce tratamente ați început recent;
• sânge din altă sursă: menstruația, o sângerare vaginală între menstruații sau o sângerare rectală pot contamina proba. La femei, analiza se repetă de obicei după menstruație.

Urina maro închis după un efort foarte intens poate avea altă cauză, distrugerea fibrelor musculare (rabdomioliza), o situație diferită de hematurie, care trebuie evaluată de medic.

Cauza se caută pornind de la simptomele care însoțesc sângele. Tabelul de mai jos rezumă situațiile cele mai frecvente:

Tratamentul cu anticoagulante sau antiagregante (de exemplu aspirina) poate face sângerarea mai probabilă, dar nu o explică singur: ghidul AUA/SUFU recomandă aceeași evaluare și la pacienții care iau aceste medicamente. Nu întrerupeți un tratament prescris fără să vorbiți cu medicul care l-a recomandat.

Mai multe despre cauzele de mai sus găsiți în articolele despre pietrele la rinichi și despre prostata mărită.

Orice urină cu sânge merită o programare rapidă la medic, chiar dacă sângele a fost puțin sau nu sunteți sigur că este sânge. Cereți ajutor medical de urgență dacă sângele din urină este însoțit de:

• durere foarte puternică în flanc, spate sau zona inghinală;
• febră, frisoane sau senzație de cald și rece;
• vezica plină, dar imposibilitatea de a urina deloc.

Evaluarea pornește de la istoric, examen clinic și sumarul de urină. Pașii următori depind de rezultat și de riscul fiecărui pacient:

1. Sumar de urină cu examen microscopic, repetat pentru confirmare, și urocultură dacă există semne de infecție. Dacă se găsește o infecție sau o piatră, analiza la microscop se repetă după tratament; dacă hematiile persistă, evaluarea continuă.
2. Analize de sânge: creatinina și rata de filtrare glomerulară arată cât de bine filtrează rinichii (detalii în articolul despre creatinina crescută), iar albumina sau proteinele din urină ajută la recunoașterea unei boli a glomerulilor.
3. Ecografia aparatului urinar (rinichi și vezică), o investigație fără radiații care poate arăta pietre, dilatarea rinichiului sau formațiuni. La NOVOMED CLINIC, se face la ecografie sau în cadrul consultației de urologie ori nefrologie.
4. Cistoscopie și uro-CT (tomografie cu substanță de contrast în mai multe faze), recomandate de ghidul AUA/SUFU pacienților cu risc mare. La risc intermediar, ghidul recomandă cistoscopie și ecografie renală.
5. Biopsie renală, doar în anumite boli ale glomerulilor, la recomandarea nefrologului.

Cât de amplă este evaluarea depinde de factori precum vârsta, sexul, fumatul, numărul de hematii, persistența lor și existența unui episod anterior de sânge vizibil în urină. Ghidul britanic NICE recomandă trimiterea pe circuitul de suspiciune de cancer a persoanelor de 45 de ani sau peste cu sânge vizibil în urină fără infecție urinară, ori cu sânge care persistă sau revine după tratarea infecției, precum și a celor de 60 de ani sau peste cu hematurie microscopică neexplicată însoțită de usturime la urinare sau de leucocite crescute în sânge.

Pentru sânge vizibil în urină, pietre, simptome de prostată sau factori de risc precum fumatul și vârsta, primul specialist este de obicei urologul, pentru că evaluarea poate include cistoscopie și imagistică.

Când hematuria microscopică apare împreună cu proteine în urină, tensiune crescută, umflături sau o rată de filtrare scăzută, iar evaluarea urologică nu găsește o cauză, rolul principal îl are nefrologul, care urmărește bolile filtrelor rinichiului. Chiar și atunci când se suspectează o boală renală, evaluarea urologică după risc rămâne necesară.

Pe scurt, diferențele dintre cele două specialități sunt explicate în articolul Urolog sau nefrolog? La ce medic mergi pentru rinichi. La NOVOMED CLINIC din Constanța, evaluarea poate începe la urologie, cu Dr. Ilie Remus, sau la nefrologie, cu Dr. Fășie Dragoș, medic primar nefrolog, ambele cu ecografie în aceeași vizită.

• notați când a apărut sângele, ce culoare avea urina și dacă au existat cheaguri, durere, febră sau usturime;
• faceți o listă cu medicamentele și suplimentele pe care le luați;
• aduceți analizele mai vechi de urină și sânge, pentru comparație;
• nu amânați evaluarea doar pentru că sângele a dispărut: și hematuria care apare o singură dată se investighează.

Este normal să am 1-4 hematii în urină?

Sub 3 hematii pe câmp microscopic nu întrunește definiția hematuriei microscopice din ghidul AUA/SUFU. Un rezultat de 3 sau mai multe hematii pe câmp la microscop se repetă și se interpretează în funcție de riscul fiecărui pacient. Un „stick” pozitiv fără examen microscopic nu este suficient.

Sângele în urină înseamnă cancer?

De cele mai multe ori, nu: cauzele frecvente sunt infecțiile, pietrele și prostata mărită. Totuși, tumorile vezicii urinare și ale rinichiului se pot manifesta prin sânge vizibil în urină, adesea fără durere, de aceea hematuria vizibilă fără o cauză clară se investighează, mai ales după 45 de ani și la fumători.

Poate efortul fizic să provoace sânge în urină?

Da, efortul intens, cum este alergarea pe distanțe lungi, poate produce hematurie trecătoare. Analiza se repetă la distanță de efort; dacă hematiile persistă, evaluarea continuă.

Iau anticoagulante. Este normal să apară sânge în urină?

Anticoagulantele cresc riscul de sângerare, dar nu explică singure hematuria. Ghidul AUA/SUFU recomandă aceeași evaluare ca la pacienții fără aceste tratamente. Nu opriți medicamentul fără acordul medicului.

Am urina roșie după ce am mâncat sfeclă. Trebuie să mă îngrijorez?

Sfecla roșie și murele pot colora urina în roz sau roșu, fără sânge. Dacă culoarea persistă după ce nu mai consumați aceste alimente sau dacă apar alte simptome, cereți un sumar de urină.

La ce medic merg dacă am sânge în urină?

Pentru sânge vizibil, durere sau simptome urinare, la urolog sau la medicul de familie. Pentru hematurie microscopică cu proteine în urină, tensiune crescută sau funcție renală scăzută, la nefrolog.

Sângele în urină are de cele mai multe ori o cauză tratabilă, dar nu se ignoră, nici atunci când dispare singur. Un sumar de urină cu examen microscopic, o ecografie și consultul potrivit, urologic sau nefrologic, clarifică de obicei situația. Pentru o evaluare la NOVOMED CLINIC Constanța, puteți trimite o cerere de programare sau puteți suna la 0724 007 799.

Surse consultate pentru acest articol:

1. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK). Hematuria (Blood in the Urine). niddk.nih.gov
2. NIDDK. Glomerular Diseases. niddk.nih.gov
3. American Family Physician (AAFP), Practice Guidelines. Microhematuria: Updated Guidelines From the American Urological Association (rezumatul ghidului AUA/SUFU 2025), august 2026. aafp.org
4. NICE. Suspected cancer: recognition and referral (NG12), recomandările 1.6.4-1.6.6. nice.org.uk
5. NHS (National Health Service, Marea Britanie). Blood in urine. nhs.uk
6. NHS. Kidney stones. nhs.uk
7. Healthdirect Australia. Urinary retention. healthdirect.gov.au
8. MedlinePlus (U.S. National Library of Medicine). Urine – abnormal color. medlineplus.gov

Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament personalizat, adresați-vă unui medic urolog sau nefrolog.