Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului, adică a stratului protector care căptușește interiorul stomacului și îl apără de acidul gastric și enzimele digestive. Această inflamație poate fi de tip acut (apare brusc, cu simptome intense, dar temporar) sau cronică (se instalează treptat și persistă pe termen lung).

Mucoasa gastrică are un rol crucial în protejarea pereților stomacului față de acțiunea acidului clorhidric, care este necesar pentru digestie, dar poate deteriora țesuturile dacă nu este controlat. Când mucoasa este lezată, apare inflamația, care poate duce la dureri, disconfort și, în timp, la complicații precum ulcerele sau chiar cancer gastric.

Există numeroși factori care pot determina apariția gastritei, iar cunoașterea lor este esențială pentru prevenție și tratament corect:

2.1 Infecția cu Helicobacter pylori

Helicobacter pylori este cea mai des întâlnită cauză a gastritei cronice. Este o bacterie care reușește să trăiască în mediul acid al stomacului, unde se fixează pe mucoasă și provoacă o inflamație de durată. Dacă infecția nu este tratată, poate favoriza apariția ulcerelor la stomac sau la duoden și crește riscul de cancer gastric.

2.2 Consumul excesiv de alcool și alimente iritante

Băuturile alcoolice, alimentele picante, foarte grase sau acide pot irita mucoasa gastrică, favorizând apariția gastritei.

2.3 Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

Aspirina, ibuprofenul și alte AINS, folosite frecvent pentru dureri sau inflamații, pot afecta mucoasa gastrică, mai ales când sunt luate în doze mari sau pe perioade lungi, favorizând gastrita acută sau cronică.

2.4 Stresul intens și alte cauze

Stresul fizic sever (cum ar fi în urma unei intervenții chirurgicale majore, arsuri sau traumatisme) poate determina gastrită acută de stres. De asemenea, afecțiuni autoimune sau refluxul biliar pot fi implicate în apariția inflamației gastrice.

Gastrita poate fi uneori silențioasă, fără simptome evidente, dar majoritatea pacienților prezintă următoarele semne:

3.1 Durere și disconfort abdominal

Durerea este localizată frecvent în partea superioară a abdomenului, sub stern, și poate fi descrisă ca o arsură sau senzație de apăsare.

3.2 Greață și vărsături

Pacienții pot resimți greață frecvent, iar în cazuri severe pot apărea vărsături, uneori cu sânge (semn de ulcer sau leziune mai gravă).

3.3 Balonare și senzație de sațietate precoce

După mese, senzația de plenitudine poate apărea mai rapid decât de obicei, împreună cu balonarea.

3.4 Alte simptome

Scăderea poftei de mâncare, pierderea în greutate și oboseala pot fi semne ale unei gastrite cronice netratate.

Pentru stabilirea diagnosticului de gastrită, medicul va recomanda o serie de investigații:

4.1 Testarea pentru Helicobacter pylori

Acest test poate fi realizat prin analize de sânge, teste de respirație (urează) sau prin detectarea antigenului în scaun. Este esențial pentru identificarea infecției și alegerea tratamentului corect.

4.2 Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia)

Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia) reprezintă metoda de referință pentru evaluarea mucoasei gastrice. Aceasta permite vizualizarea directă a mucoasei, identificarea leziunilor și recoltarea biopsiilor pentru examen histopatologic.

4.3 Analize de sânge și alte teste

Pot fi recomandate pentru a evalua starea generală a pacientului și pentru a identifica eventualele complicații, precum anemia.

Tratamentul gastritei depinde de cauză și severitate, iar o abordare corectă poate preveni complicațiile:

5.1 Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori

Se utilizează un regim combinat de antibiotice împreună cu medicamente care reduc aciditatea gastrică (inhibitori de pompă de protoni). Tratamentul trebuie urmat complet pentru eradicare eficientă.

5.2 Medicamente antiacide și protectoare gastrice

Inhibitorii pompei de protoni (ex. omeprazol, pantoprazol) și antiacidele ajută la reducerea acidității, permițând mucoasei să se refacă.

5.3 Modificări ale stilului de viață

Evitarea alcoolului, fumatului, alimentelor condimentate și grase, precum și gestionarea stresului sunt esențiale pentru vindecare. Este recomandată o dietă echilibrată, cu mese regulate și moderate cantitativ.

5.4 Monitorizarea și prevenția

Pacienții cu gastrită cronică trebuie să se prezinte periodic la medic pentru evaluări, mai ales dacă au factori de risc sau simptome recurente.

Gastrita este o afecțiune comună, dar cu potențial de complicații serioase dacă nu este diagnosticată și tratată corespunzător. Cunoașterea cauzelor, recunoașterea simptomelor și consultul medical prompt sunt cheia unui tratament eficient.

Dacă simți disconfort gastric persistent, nu amâna vizita la medicul specialist pentru investigații și terapie adecvată!

Referințe 

• Ghid ACG 2024 pentru tratamentul H. pylori (eradicare bismut-quadruplă optimizată timp de 14 zile)  – –https://gi.org/journals-publications/ebgi/schoenfeld_sep2024/ 
• Emedicare eMedicine privind opțiunile moderne de terapie H. pylori– https://emedicine.medscape.com/article/2172395-overview?
• Evaluare histopatologică-standard pentru diagnostic (endoscopie cu biopsii) https://dmr.amegroups.org/article/view/8734/html
• Ghiduri epidemiologice și informaționale despre H. pylori, gastrită și prevenție – https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21463-h-pylori-infection