Rinichii și diabetul: nefropatia diabetică, analizele anuale și cum o încetinești

Nefropatia diabetică (boala cronică de rinichi produsă de diabet) apare la aproximativ unul din trei adulți cu diabet și, la început, nu dă niciun simptom. Se descoperă doar prin două analize simple, făcute o dată pe an: albumina în urină (raportul albumină/creatinină) și creatinina din sânge, cu rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR). Depistată devreme, evoluția ei poate fi încetinită semnificativ.

Glicemia crescută timp de mulți ani și tensiunea arterială mare afectează vasele mici din rinichi, adică filtrele (glomerulii) care curăță sângele. Primul semn este de obicei pierderea unei cantități mici de albumină în urină. În timp, capacitatea rinichilor de a filtra sângele poate scădea.

Diabetul este principala cauză de boală cronică de rinichi. Afectarea se instalează lent, de-a lungul anilor, iar cei mai mulți oameni cu diabet și boală de rinichi nu ajung la insuficiență renală, mai ales când boala este descoperită și tratată la timp.

Rinichii au o rezervă mare. Albumina pierdută în urină nu se vede și nu doare, iar o scădere moderată a filtrării nu produce semne. Umflarea picioarelor, oboseala sau urina spumoasă apar de regulă abia în stadii mai avansate. De aceea analizele sunt singura metodă sigură de depistare.

Ghidurile KDIGO și ale Asociației Americane de Diabet recomandă, pentru toate persoanele cu diabet, două analize făcute anual:

În diabetul de tip 2, verificarea începe de la diagnostic. În diabetul de tip 1, începe la 5 ani după diagnostic. Când una dintre valori este modificată, analizele se repetă mai des, după indicația medicului.

Un singur rezultat modificat nu este suficient. Albumina din urină poate crește temporar după efort fizic intens, febră, o infecție urinară sau o glicemie foarte mare. Diagnosticul de boală cronică de rinichi se pune când UACR rămâne de cel puțin 30 mg/g sau eGFR rămâne sub 60 ml/min/1,73 m² timp de cel puțin 3 luni. De aceea, un rezultat crescut se confirmă printr-o probă nouă, de obicei în următoarele 3-6 luni.

Medicul nefrolog poate recomanda și o ecografie renală, sumarul de urină și alte analize, pentru a confirma că afectarea se datorează diabetului și nu altei boli de rinichi.

Tratamentul are două scopuri: protejarea rinichilor și scăderea riscului cardiovascular, care este crescut la persoanele cu diabet și boală de rinichi.

• Glicemia: ținta de hemoglobină glicată (HbA1c) se stabilește individual, de regulă între sub 6,5% și sub 8%, în funcție de riscul de hipoglicemie și de alte boli.
• Tensiunea arterială: controlul ei este esențial; ținta se stabilește cu medicul.
• Medicamente care protejează rinichii: când există albumină în urină și hipertensiune, se folosesc inhibitori ai enzimei de conversie sau sartani, la doza maximă tolerată (nu ambele în același timp). În diabetul de tip 2 cu boală cronică de rinichi, ghidul KDIGO recomandă inhibitorii SGLT2 de la un eGFR de 20 ml/min/1,73 m² în sus; la unii pacienți se adaugă finerenona sau un agonist GLP-1 cu beneficiu cardiovascular dovedit.
• Doza unor medicamente: metforminul se folosește la eGFR de 30 sau mai mult, cu doză redusă sub 45, și se oprește sub 30. Și alte medicamente se ajustează după funcția renală, motiv pentru care orice tratament nou se discută cu medicul.
• Stilul de viață: renunțarea la fumat, puțină sare (sub 2 g de sodiu pe zi, adică sub 5 g de sare), proteine în cantitate obișnuită (aproximativ 0,8 g pe kilogram corp pe zi, fără restricții mai mari decât cele recomandate de medic), cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână și o greutate sănătoasă.

Tratamentul medicamentos se stabilește întotdeauna de medic, după analize; informațiile de mai sus nu înlocuiesc consultul.

Consultul de nefrologie este util când albumina în urină este confirmată ca fiind crescută, când eGFR scade sub 60 ml/min/1,73 m², când filtrarea scade rapid de la o analiză la alta, când apar sânge în urină sau tensiune greu de controlat, ori când nu este clar dacă boala de rinichi se datorează diabetului. Nefrologul lucrează împreună cu medicul diabetolog: unul urmărește rinichii, celălalt controlul diabetului.

La NOVOMED CLINIC, în Constanța, consultația de nefrologie cu Dr. Fășie Dragoș, medic primar nefrologie, poate include ecografia renală și interpretarea analizelor. Programarea se face fără bilet de trimitere, la 0724 007 799 (telefon sau WhatsApp) sau pe pagina de programare. Detalii despre consult găsești pe pagina Nefrologie, iar pentru diabet, pe pagina Diabet zaharat.

Articole legate: Proteine în urină (proteinurie), Creatinina crescută și Dieta în boala cronică de rinichi.

Ce analize trebuie să facă anual o persoană cu diabet pentru rinichi?

Raportul albumină/creatinină într-o probă de urină și creatinina din sânge, cu eGFR. Ambele sunt necesare, pentru că pot fi modificate separat.

Sumarul de urină obișnuit este suficient?

Nu. Testul de proteine din sumarul de urină nu detectează cantitățile mici de albumină care apar primele. Pentru depistare se cere raportul albumină/creatinină.

Nefropatia diabetică se vindecă?

Afectarea instalată nu dispare de regulă, dar evoluția poate fi încetinită mult prin controlul glicemiei și al tensiunii și prin medicamentele care protejează rinichii. La unii pacienți, albumina din urină scade sub tratament.

Dacă am diabet și creatinina normală, rinichii sunt sănătoși?

Nu neapărat. Albumina poate apărea în urină înainte ca creatinina să crească. De aceea se fac ambele analize.

Nefropatia diabetică este frecventă și nu dă simptome la început. Două analize făcute o dată pe an, albumina în urină și creatinina cu eGFR, o pot descoperi devreme, când tratamentul are cel mai mare efect asupra evoluției.

• Diabetes Management in Chronic Kidney Disease: A Consensus Report by the American Diabetes Association (ADA) and Kidney Disease: Improving Global Outcomes (KDIGO). Diabetes Care. 2022;45(12):3075-3090.
• National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK). Diabetic Kidney Disease.
• Kidney Disease: Improving Global Outcomes (KDIGO). KDIGO 2022 Clinical Practice Guideline for Diabetes Management in Chronic Kidney Disease.

Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și tratament personalizat, adresați-vă unui medic nefrolog sau diabetolog.