Durerea de picioare poate ascunde o problemă vasculară?
Medic responsabil de conținut: Dr. Nițu Radu, medic primar chirurgie vasculară, NOVOMED CLINIC ConstanțaActualizat: 1 octombrie 2026 · 6 min de citit
Durerea de picioare este frecvent pusă pe seama oboselii, a efortului fizic, a articulațiilor sau a vârstei. Și, de multe ori, explicația este una dintre acestea. Dar există situații în care felul în care apare durerea poate spune ceva important despre circulația sângelui către picioare.
Cuprins (7 secțiuni)
- Durerea care apare la mers poate avea legătură cu arterele
- Nu trebuie să doară foarte tare ca să fie verificat
- Ce alte schimbări pot indica o problemă de circulație arterială?
- „Circulație proastă” nu înseamnă întotdeauna același lucru
- Cum se verifică dacă durerea are o cauză vasculară?
- Când durerea de picioare trebuie evaluată rapid?
- Ce ar trebui observat înainte de consultație?
Unul dintre cele mai utile indicii este legătura dintre durere și mers. Dacă disconfortul apare în mod repetat după o anumită distanță sau după un anumit nivel de efort și se ameliorează după câteva minute de repaus, poate fi vorba despre claudicație intermitentă, un simptom caracteristic bolii arteriale periferice.
Asta nu înseamnă că orice durere la mers este vasculară. Înseamnă însă că tiparul durerii merită observat și, atunci când se repetă, discutat cu un medic.
Durerea care apare la mers poate avea legătură cu arterele
Mușchii picioarelor au nevoie de mai mult sânge atunci când mergem sau facem efort. Dacă o arteră este îngustată, fluxul de sânge poate să nu mai fie suficient pentru necesarul mușchiului în timpul activității. Apare astfel durerea sau disconfortul, care se reduce atunci când efortul încetează și necesarul de sânge scade.
Acesta este mecanismul din spatele claudicației intermitente.
Pacientul poate descrie senzația ca pe o crampă, o apăsare, o arsură, o durere surdă sau chiar ca pe o oboseală neobișnuită a piciorului. Cel mai frecvent este afectată gamba, dar disconfortul poate apărea și la nivelul coapsei, șoldului, feselor sau piciorului, în funcție de localizarea problemei arteriale.
Un detaliu foarte valoros este repetitivitatea. De exemplu, o persoană poate observa că după aproximativ aceeași distanță începe să o doară gamba, se oprește, iar după câteva minute poate porni din nou. Dacă acest fenomen se repetă, nu ar trebui pus automat pe seama vârstei sau a unei condiții fizice mai slabe.
Nu trebuie să doară foarte tare ca să fie verificat
Unul dintre motivele pentru care boala arterială periferică poate rămâne neobservată este faptul că simptomele nu sunt întotdeauna spectaculoase.
Uneori pacientul spune că „îl ține” piciorul, că obosește mai repede decât înainte sau că trebuie să se oprească mai des când merge. Alteori, durerea este atât de discretă încât persoana își modifică treptat activitatea fără să își dea seama: merge mai încet, evită distanțele lungi, ia mașina pentru drumuri pe care înainte le făcea pe jos sau se oprește mai des.
Această schimbare de comportament poate ascunde simptomul. De aceea, capacitatea de mers față de perioada anterioară poate fi un indiciu la fel de important ca intensitatea durerii.
Mai mult, boala arterială periferică poate exista și la persoane care nu au simptome tipice. Ghidurile actuale subliniază faptul că unele persoane pot avea boala fără să descrie claudicație, motiv pentru care istoricul medical și examinarea clinică rămân importante.
Ce alte schimbări pot indica o problemă de circulație arterială?
Durerea nu este singurul lucru pe care merită să îl observăm.
Un picior sau un labei piciorului care este în mod evident mai rece decât celălalt, modificări ale culorii pielii, amorțeala sau slăbiciunea, vindecarea lentă a rănilor de la nivelul picioarelor ori modificări ale unghiilor pot apărea în boala arterială periferică.
O rană mică ce se vindecă greu poate fi deosebit de importantă la o persoană cu diabet sau cu factori de risc cardiovascular. Nu înseamnă automat că există o problemă arterială, dar este un motiv pentru care circulația trebuie evaluată dacă vindecarea întârzie.
La fel de important este faptul că boala arterială periferică nu trebuie privită doar ca o problemă a picioarelor. Ea face parte din boala aterosclerotică și se asociază cu un risc cardiovascular mai mare, motiv pentru care identificarea ei poate duce și la evaluarea altor factori de risc.
„Circulație proastă” nu înseamnă întotdeauna același lucru
În limbajul de zi cu zi, multe simptome sunt descrise simplu drept „probleme de circulație”. Medical însă, este important să diferențiem circulația arterială de cea venoasă.
În cazul arterelor, problema este aducerea sângelui către țesuturi. În cazul venelor, sângele trebuie să fie transportat înapoi către inimă. Mecanismele și simptomele pot fi diferite, iar tratamentul nu este același.
De exemplu, o durere asociată cu umflarea bruscă a unui singur picior, căldură locală și modificarea culorii pielii poate apărea în tromboza venoasă profundă și necesită evaluare medicală promptă.
Așadar, nu este suficient să spunem „mă doare piciorul și cred că am circulația proastă”. Pentru medic contează foarte mult dacă piciorul este umflat, dacă problema este pe o singură parte, dacă durerea apare la mers sau în repaus, dacă există modificări de temperatură sau culoare și cum au evoluat simptomele.
Cum se verifică dacă durerea are o cauză vasculară?
Evaluarea începe, de regulă, cu discuția despre simptome și examinarea clinică. Medicul poate verifica pulsul la nivelul membrelor, aspectul și temperatura pielii și poate compara cele două picioare.
Atunci când există suspiciunea unei boli arteriale periferice, una dintre investigațiile de bază este indicele gleznă-braț (ABI). Testul compară tensiunea arterială măsurată la nivelul gleznei cu cea măsurată la braț și poate ajuta la identificarea unei circulații arteriale reduse. Ghidul AHA/ACC 2024 recomandă ABI de repaus pentru stabilirea diagnosticului la pacienții cu simptome sau semne sugestive de boală arterială periferică.
În funcție de ceea ce arată evaluarea inițială, medicul poate recomanda și alte investigații, inclusiv ecografie Doppler/duplex sau investigații imagistice mai detaliate. Important este că nu orice durere de picior necesită automat aceeași investigație. Alegerea testului ar trebui să pornească de la simptome și de la suspiciunea clinică.
Când durerea de picioare trebuie evaluată rapid?
O durere care apare repetat la mers și se ameliorează la repaus merită discutată cu medicul, mai ales dacă reprezintă o schimbare față de modul în care persoana putea merge anterior.
Pragul pentru evaluare ar trebui să fie și mai scăzut atunci când există factori de risc pentru boala arterială periferică, precum fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, boala renală cronică sau alte forme de boală cardiovasculară.
Există însă și situații în care nu este indicat să așteptăm o programare obișnuită.
Durerea apărută brusc și severă, asociată cu un picior rece, palid, amorțit sau slăbit, poate indica o ischemie acută a membrului și necesită evaluare medicală de urgență.
De asemenea, durerea și umflarea bruscă a unui singur picior trebuie evaluate pentru a exclude o tromboză venoasă profundă. Dacă aceste simptome sunt însoțite de lipsă bruscă de aer sau durere în piept, este necesară intervenție medicală de urgență, deoarece un cheag se poate deplasa către plămâni.
Ce ar trebui observat înainte de consultație?
În cazul durerilor de picioare, câteva observații simple pot ajuta medicul mai mult decât o descriere generală precum „mă doare când merg”.
Este util să observi după cât timp sau după ce distanță apare durerea, unde începe, dacă dispare după ce te oprești, dacă apare și în repaus, dacă afectează unul sau ambele picioare și dacă ai observat modificări ale culorii, temperaturii, pielii sau apariția unor răni care se vindecă greu.
Nu este nevoie să îți pui singur diagnosticul. Important este să observi schimbarea.
Pentru că, în cazul durerii de picioare, întrebarea nu este doar „cât mă doare?”, ci și „în ce situație apare și ce se întâmplă după ce mă opresc?”.
Acest tipar poate face diferența dintre o durere care poate fi urmărită și un simptom care merită o evaluare vasculară.
La NOVOMED CLINIC, evaluarea vasculară pornește de la simptomele și factorii de risc ai fiecărui pacient, astfel încât investigațiile recomandate să răspundă unei întrebări medicale concrete și să ajute la identificarea cauzei simptomelor
Surse medicale
American Heart Association / American College of Cardiology – 2024 Guideline for Lower Extremity Peripheral Artery Disease – https://professional.heart.org/en/science-news/2024-guideline-for-the-management-of-lower-extremity-peripheral-artery-disease
NHS – Peripheral arterial disease (PAD) – https://www.nhs.uk/conditions/peripheral-arterial-disease-pad
NHS – Diagnosis of peripheral arterial disease – https://www.nhs.uk/conditions/peripheral-arterial-disease-pad/diagnosis
NHS – Deep vein thrombosis (DVT) – https://www.nhs.uk/conditions/deep-vein-thrombosis-dvt/
AHA/ACC – 2024 PAD Guideline: acute limb ischemia – https://professional.heart.org/en/science-news/2024-guideline-for-the-management-of-lower-extremity-peripheral-artery-disease/top-things-to-know
Despre autorDr. Nițu Radu, medic primar chirurgie vasculară, consultă la NOVOMED CLINIC Constanța (cu programare). Vezi profilul medicului.
