Boala cronică de rinichi este o deteriorare progresivă a funcției renale, care persistă luni sau ani. În stadiile incipiente, analizele pot arăta modificări minime, însă pe termen lung, pierderea treptată a nefronilor duce la scăderea capacității de filtrare a sângelui. Când funcția renală ajunge într-un punct critic, pacientul poate avea nevoie de dializă sau transplant. Gravitatea bolii este evaluată pe baza ratei de filtrare glomerulară (eGFR) și a cantității de albumină pierdută în urină, două repere esențiale în stadializarea ei.

Conform datelor recente, la nivel mondial:

• Aproape 800 de milioane de adulți trăiesc cu BCR, iar numărul s-a dublat față de 1990.

• BCR a ajuns în top 10 cauze de deces la nivel global, responsabilă de circa 1,5 milioane de decese anual.

• În România, datele arată o prevalență estimată de până la 10% în populația adultă, majoritatea nediagnosticată.

În marea majoritate a cazurilor, BCR nu apare „din senin”. Există câteva cauze și factori de risc principali, bine documentați:

a) Diabetul zaharat

Este cea mai frecventă cauză de BCR la nivel mondial. Glicemia crescută deteriorează, în timp, vasele de sânge și structurile fine (glomerulii) din rinichi. Fără control glicemic riguros, riscul de BCR crește considerabil.

b) Hipertensiunea arterială (tensiunea mare)

Tensiunea crescută „lovește” direct vasele de sânge ale rinichilor, ducând la îngustare și sclerozare progresivă. Hipertensiunea este și cauză, și consecință a bolii renale – formând un cerc vicios cardiorenal.

c) Obezitatea și sindromul metabolic

Excesul ponderal, în special „burta” (obezitatea abdominală), se asociază cu insulinorezistență, inflamație cronică, hipertensiune și dislipidemie – toate cresc riscul de BCR. Noile analize globale arată că factorii metabolici (diabet, hipertensiune, obezitate) sunt principalii factori ale apariției BCR.

d) Alte cauze importante

• Boli glomerulare (glomerulonefrite autoimune sau post infecțioase)

• Boala polichistică renală (ereditară)

• Abuzul de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și alte medicamente nefrotoxice

• Expunerea la toxine, metale grele, unele infecții cronice

Multe cazuri ar putea fi prevenite sau întârziate dacă acești factori ar fi controlați mai devreme.

Vestea bună este că BCR se poate depista simplu, prin teste de rutină, mult înainte să apară simptomele. Ghidurile internaționale (KDIGO, asociațiile de diabet și cardiologie) recomandă screening țintit la persoanele cu risc crescut.

Cine ar trebui testat periodic?

• Persoane cu diabet zaharat (tip 1 sau 2)

• Pacienți cu hipertensiune arterială

• Persoane cu obezitate sau sindrom metabolic

• Vârstnici (peste 50–60 de ani)
• Persoane cu istoric familial de boală renală

• Pacienți cu boli cardiovasculare (infarct, insuficiență cardiacă, AVC)

Ce analize sunt importante?

1. Creatinina serică și calculul eGFR (rata de filtrare glomerulară estimată) – arată cât de bine filtrează rinichii.

2. Examen de urină cu evaluarea proteinelor/albuminei în urină – apariția proteinelor în urină este un semn precoce de afectare renală.

3. Eventual, ecografie renală pentru evaluarea structurii rinichilor.

Stadializarea BCR

Ghidul KDIGO propune o clasificare pe baza a doi piloni:

• G1–G5 după eGFR (funcția renală):

• G1–G2: funcție aproape normală, dar cu alte semne de afectare

• G3a–G3b: insuficiență renală moderată

• G4: severă

• G5: boală renală în stadiu terminal (necesită dializă/transplant)

• A1–A3 după albuminurie (câtă proteină se pierde în urină):

• A1: normală/scăzută

• A2: moderată („microalbuminurie”)

• A3: severă („microalbuminurie”)

Această stadializare ajută medicul să aprecieze riscul și să aleagă intensitatea tratamentului și a monitorizării.

Nu toate cazurile de BCR pot fi prevenite (de exemplu, cele genetice), dar majoritatea pot fi întârziate semnificativ printr-o combinație de stil de viață sănătos și tratament corect.

a) Controlul optim al diabetului și tensiunii

• Ținte de HbA1c adaptate vârstei și comorbidităților, pentru a evita „vârfurile” de glicemie.

• Menținerea tensiunii arteriale sub 130/80 mmHg la pacienții cu diabet și BCR, așa cum recomandă ghidurile moderne.

• Utilizarea medicamentelor cu efect cardio- și nefroprotector (de ex. inhibitori SGLT2, blocanți ai sistemului renină-angiotensină), la indicația medicului specialist.

b) Controlul greutății și al stilului de viață

Scăderea ponderală treptată este esențială pentru pacienții cu obezitate, iar chiar și o reducere de 5–10% din greutatea corporală poate aduce beneficii semnificative pentru sănătatea rinichilor. O alimentație echilibrată rămâne un pilon central al prevenției, ceea ce înseamnă reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi saturate, menținerea unui aport adecvat de proteine — fără excese, mai ales în stadiile avansate de boală — și includerea constantă a legumelor, fructelor și alimentelor integrale în dietă. La acestea se adaugă activitatea fizică regulată, adaptată vârstei și stării de sănătate, cum ar fi cel puțin 30 de minute de mers alert în majoritatea zilelor săptămânii, o rutină care susține în mod direct funcția renală și sănătatea metabolică.

c) Evitarea nefrotoxinelor

• Limitarea folosirii pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac etc.), mai ales la vârstnici, la cei cu BCR, diabet sau insuficiență cardiacă.

• Prudență cu suplimentele „naturale” fără studii clare, ce pot conține substanțe toxice pentru rinichi.

• Informarea medicului despre toate medicamentele și suplimentele utilizate.

d) Monitorizare regulată

Pacienții cu risc sau cu BCR cunoscut ar trebui să aibă controale periodice la medicul de familie, diabetolog, cardiolog și, ideal, la nefrolog, în funcție de stadiu. Scopul este:

• ajustarea tratamentului;

• depistarea precoce a complicațiilor (anemie, tulburări mineralo-osoase, retenție de lichide);

• planificarea din timp a dializei sau a transplantului, dacă devine necesar.

În BCR, vorbim mai puțin de „remedii rapide” și mai mult de strategie pe termen lung, personalizată pentru fiecare pacient.

a) Tratament medicamentos țintit

• Medicamente pentru tensiune arterială, preferabil blocanți ai sistemului renină-angiotensină (IECA, BRA) când sunt tolerați;
• Medicamente moderne cu efect nefroprotector la pacienții cu diabet (inhibitori SGLT2, unele clase de GLP-1 agoniști), conform indicațiilor ghidurilor;
• Tratament pentru anemie, tulburări de calciu/fosfor, acidoză metabolică, după caz.

b) Intervenții nutriționale profesioniste

O dietă pentru un pacient cu BCR nu se rezumă la „nu mai mănânc sare”. Nevoile variază în funcție de stadiu, potasiu, fosfor, prezența diabetului. De aceea, colaborarea cu un medic nefrolog și un nutriționist cu experiență în BCR este esențială.

c) Dializa – când rinichiul nu mai poate face față

În stadiul 5 (G5), când eGFR scade sub ~15 ml/min/1,73 m² și apar simptome de uremie, este nevoie de tratament de substituție:

• Hemodializă (de obicei în centru specializat, de 3 ori pe săptămână);
• Dializă peritoneală (poate fi efectuată la domiciliu, pentru pacienții potriviți);

Dializa nu „vindecă” rinichiul, dar preia o parte din funcție și prelungește viața, oferind timp pentru:

d) Transplantul renal – soluția optimă, când este posibil

Transplantul de rinichi, de la donator viu sau decedat, este în prezent soluția care oferă cea mai bună calitate a vieții și supraviețuirea pe termen lung, comparativ cu dializa.

Nu toți pacienții sunt eligibili, însă pentru cei care sunt, discuția despre transplant trebuie începută din timp, nu în grabă, în momentul decompensării.

Dacă aveți diabet, tensiune mare sau istoric familial de boală renală, discutați cu medicul despre analize de screening pentru rinichi. Nu așteptați apariția simptomelor – în BCR, de multe ori, atunci este deja târziu.

Surse de referință (articole și ghiduri)

1. KDIGO 2024 Clinical Practice Guideline for the Evaluation and Management of Chronic Kidney Disease. Kidney International, 2024 – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38490803/
2. Cockwell P, Fisher L-A. The global burden of chronic kidney disease. Lancet, 2020 – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32061314/
3. Global burden of chronic kidney disease and risk factors. Frontiers in Public Health, 2025 – https://www.frontiersin.org/journals/public-health/articles/10.3389/fpubh.2025.1542329/
4. Chronic Kidney Disease and Risk Management. Standards of Care in Diabetes, Diabetes Care, 2024 – https://diabetesjournals.org/care/article/48/Supplement_1/S239/157554/11-Chronic-Kidney-Disease-and-Risk-Management/
5. Boala cronică de rinichi – o epidemie tăcută între bolile cardio-renale-metabolice. Boehringer Ingelheim România – https://www.boehringer-ingelheim.com/ro/medicina-umana/boli-renale/boala-cronica-de-rinichi-o-epidemie-tacuta-intre-bolile-cardio-renale-metabolice 
6. Ziua Mondială a Rinichiului – Boala cronică de rinichi este a opta cauză de deces la nivel mondial. formaremedicala.ro – https://www.formaremedicala.ro/ziua-mondiala-a-rinichiului-boala-de-rinichi-este-a-opta-cauza-de-deces-la-nivel-mondial/