Anxietatea: 5 simptome fizice ușor de confundat

Atunci când auzim cuvântul „anxietate”, ne gândim adesea la îngrijorare excesivă, stres sau gânduri care nu ne dau pace. Însă anxietatea nu se manifestă doar la nivel mental. Pentru multe persoane, primele semne apar în corp, prin simptome fizice care pot fi intense, persistente și greu de înțeles.
Palpitațiile, senzația de lipsă de aer, amețelile, durerile de stomac sau tensiunea musculară sunt doar câteva dintre manifestările pe care oamenii le experimentează frecvent. Din acest motiv, multe persoane ajung inițial la cardiolog, gastroenterolog sau neurolog înainte de a descoperi că simptomele lor sunt asociate cu anxietatea.

Mintea și corpul funcționează ca un sistem interconectat. Emoțiile, stresul și experiențele dificile influențează activitatea sistemului nervos, hormonal și imunitar.
Atunci când organismul percepe o amenințare, chiar dacă aceasta nu este una fizică, activează mecanismele de supraviețuire. Ritmul cardiac crește, respirația devine mai rapidă, mușchii se încordează, iar corpul intră într-o stare de alertă.

În psihologie, acest proces poartă numele de somatizare. Somatizarea reprezintă tendința prin care stresul și dificultățile emoționale se exprimă prin simptome fizice.

Este important de înțeles că aceste simptome sunt reale. Persoana nu le imaginează și nu le provoacă intenționat. Corpul transmite, prin manifestări fizice, o stare de tensiune emoțională care poate fi prezentă de mai mult timp.

Dintr-o perspectivă psihologică integrativă, simptomele fizice pot fi privite și ca semnale ale organismului. Corpul nu lucrează împotriva noastră, ci încearcă să ne atragă atenția asupra unei stări de suprasolicitare, stres sau tensiune emoțională care are nevoie să fie înțeleasă și gestionată. În acest sens, simptomele nu sunt doar o problemă de eliminat, ci și o sursă valoroasă de informații despre ceea ce trăim.

Unul dintre cele mai frecvente simptome fizice ale anxietății este reprezentat de palpitații. Multe persoane descriu senzația că inima bate foarte puternic, foarte repede sau că „sare din piept”.
Aceste manifestări apar deoarece sistemul nervos activează răspunsul de tip „luptă sau fugi”, pregătind organismul pentru o situație percepută ca fiind periculoasă.

În unele cazuri, pot apărea și dureri sau disconfort în zona pieptului, ceea ce determină persoana să se teamă că suferă un infarct sau o altă afecțiune cardiacă.

Deși este important ca orice simptom nou sau sever să fie evaluat medical, multe persoane descoperă ulterior că investigațiile cardiologice sunt normale, iar cauza principală este anxietatea.

Senzația că nu poți respira suficient de profund este o altă manifestare frecvent întâlnită.
În perioadele de anxietate, respirația devine adesea superficială și accelerată. Persoana poate avea impresia că nu primește suficient aer, chiar dacă nivelul de oxigen din organism este normal.

Uneori apare și senzația de nod în gât, dificultate la înghițire sau impresia că există o presiune în zona gâtului.

Aceste simptome pot fi deosebit de alarmante și sunt frecvent asociate cu atacurile de panică, însă ele reprezintă reacții ale organismului la stres și hiperactivarea sistemului nervos.

Anxietatea poate afecta și modul în care percepem propriul corp și mediul din jur.
Unele persoane experimentează amețeli, senzația de dezechilibru, cap ușor sau dificultăți de concentrare. Alteori apar furnicături la nivelul mâinilor, picioarelor sau feței.
Aceste manifestări sunt adesea rezultatul modificărilor respiratorii și al tensiunii acumulate în organism.

În timpul unui episod intens de anxietate sau al unui atac de panică, persoana poate avea impresia că își pierde controlul, că va leșina sau că se întâmplă ceva grav. Deși senzațiile sunt foarte intense, ele nu indică neapărat prezența unei afecțiuni neurologice.

Legătura dintre creier și sistemul digestiv este mult mai puternică decât credem.
Nu întâmplător folosim expresii precum „am emoții în stomac” sau „simt un nod în stomac”. Tractul digestiv este extrem de sensibil la stres și la modificările emoționale.
Anxietatea poate provoca greață, crampe abdominale, balonare, senzație de disconfort gastric, diaree sau constipație.

În unele situații, simptomele digestive devin atât de frecvente încât persoana începe să își limiteze activitățile sociale sau să evite anumite contexte de teamă că simptomele vor reapărea.

Atunci când organismul rămâne într-o stare constantă de alertă, mușchii sunt permanent pregătiți pentru acțiune.
Această tensiune se poate manifesta prin dureri la nivelul cefei, umerilor, maxilarului sau spatelui. Unele persoane observă că își încleștează dinții sau că își încordează involuntar musculatura pe parcursul zilei.

În timp, această stare de hiperactivare consumă resurse importante ale organismului și poate duce la oboseală persistentă.

Somnul este adesea afectat. Gândurile repetitive, în spirală, dificultatea de relaxare și starea continuă de vigilență pot determina adormirea dificilă, treziri frecvente sau senzația că somnul nu este suficient de odihnitor.

Este recomandat să solicitați sprijin de specialitate atunci când simptomele fizice persistă, se repetă frecvent sau încep să afecteze activitățile de zi cu zi.

De asemenea, este important să discutați cu un specialist dacă:

• evitați anumite situații din cauza simptomelor;
• experimentați atacuri de panică;
• vă confruntați constant cu teama că aveți o problemă medicală gravă;
• anxietatea afectează relațiile, munca sau calitatea vieții.

Psihoterapia poate ajuta la identificarea cauzelor anxietății, la înțelegerea legăturii dintre emoții și corp și la dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare a simptomelor.

Anxietatea nu se manifestă doar prin gânduri și emoții, ci poate influența întregul organism. Simptomele expuse mai sus sunt simptome reale, pe care multe persoane nu le asociază imediat cu anxietatea.

Înțelegerea modului în care corpul răspunde la stres și recunoașterea procesului de somatizare reprezintă pași importanți către o gestionare mai eficientă a anxietății.

De multe ori, simptomele fizice nu sunt un semn de slăbiciune, ci modul prin care organismul semnalează că are nevoie de atenție, echilibru și îngrijire.

Surse medicale

https://www.sciencedirect.com/topics/psychology/somatization 

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/mental-disorders

https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961

https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/overview/

https://www.apa.org/topics/anxiety

https://www.psychiatry.org/patients-families/anxiety-disorders

https://www.webmd.com/anxiety-panic/guide/anxiety-disorders